„Pentru a supraviețui trebuie să ne spunem povești”
Umberto Eco
~ Alte povești ~
Cât de acasă sunt acasă?
A auzit cineva de Jibou? E un oraș din județul Sălaj. Orașul în care m-am născut. Cei din generația mea vor fi învățat la geografie că e un important nod de cale ferată. Iar cei care citesc articolele de pe Bunatate.ro, vor fi aflat că – la Jibou [...]
Când mă privește, simt cum mă umplu de fericire…
Aș fi vrut să scriu despre străbunicul meu care a luptat în război, dar a murit de mult și nu am informații destule. Sau despre bunicul meu, care a lucrat toată viața în armată, având gradul de colonel. Aleg însă azi să scriu despre mama mea, Simona, deoarece [...]
Ce mai faci?
Cândva, mi-am dorit să fiu actriță. Nu oriunde, ci la București. Dar n-am avut nici curajul, nici forța să îmi împlinesc dorința. Azi îmi spun că, de s-ar inventa meseria de spectator de teatru, numai și numai cu asta m-aș îndeletnici, până la pensie. Cu mai bine [...]
Lisa și misterioasa dispariție din Strada Anotimpuri nr. 12
Se trezise cu noaptea în cap, la fel ca în fiecare dimineață. Își puse papucii călduroși în picioare și se îndreptă spre bucătărie. Zâmbi mulțumit atunci când trecu pe lângă ușa de la intrare. Sosiseră o grămadă de scrisori, iar asta însemna o zi plină de bucurii. [...]
De dragoste. Învățătoarei mele.
Dacă mai faci cutare lucru – îl amenințam pe tatăl meu când mi se părea că nu se comportă cum trebuie – o sun pe moașa și te spun! Ea era cea care, la botez, mă dusese în brațe la Biserică. Iar acum, când împlinisem 6 ani, [...]
LAGĂRUL PIONIERESC
În toată sărăcia noastră din 1961, când Uniunea Sovietică nu mai avea pâine din grâu, când pentru o întreagă familie se dădea doar o singură porție pe zi – un boț din făină de soia, porumb și mălai cu coaja arsă, cu crăpături adânci ca râpile de [...]
Am vrut să mă fac Președinte
În 1956, în satul Strășeni, la prima noastră școala de după război, eram elev în clasa a doua. Școala era o casă veche acoperită cu șindrilă și stuh, avea multe geamuri, o curte mare cu troscot uscat ca după secetă, care era înșirat de la drum până la [...]
Mireasa cu ochi negri
Fotografia de mai jos e din 2008. E făcută la Salonul de Carte ce se desfăşoară la Chişinău an de an, la sfârşitul verii. Mă aflam pentru prima oară acolo. Venisem – singură, singurică – din Oradea, pentru a participa la Ziua Limbii Române şi pentru a face [...]
Ce ai lăsat în urmă?
Bărbații puseseră capacul peste sicriu și se pregăteau să te bage în groapă. Unul și-a amintit că nu ți-a desfăcut nimeni legăturile de la mâini și de la picioare. Așa că te-au descoperit pentru ultima oară, ca să deznoade sforile. Mai întâi – pe cea de la [...]
Jurnal de front
Undeva la marginea Bucureștiului, cel mai gălăgios și, totodată, cel mai plin de viață oraș din țară, la fereastra de la etajul unei case proaspăt renovate, stă o femeie în vârstă peste al cărui chip se vede trecerea neiertătoare a timpului. Aceasta privește cu o sclipire de [...]